Durere lombară: cauze, tratament și exerciții care chiar ajută
Durerea lombară e acea durere din partea de jos a spatelui care te face să te ridici greu din pat, să te apleci cu grijă la șireturi sau să nu-ți mai găsești poziția pe scaun. Dacă ai simțit-o, nu ești singur! Durerea de spate din zona inferioară este cea mai frecventă cauză de dizabilitate din lume și afecta aproximativ 619 milioane de oameni în 2020, conform studiului Global Burden of Disease publicat în The Lancet Rheumatology.
Vestea bună e că, în majoritatea cazurilor, nu ascunde nimic grav și se ameliorează. Mai jos afli ce o cauzează, ce poți face singur în primele zile, ce tratamente au cu adevărat dovezi că funcționează și când e momentul să mergi la un specialist.
Scris de George Toader, fiziokinetoterapeut la Clinica FISIO Brașov.
Informațiile din acest articol au scop educativ și nu înlocuiesc evaluarea unui medic sau a unui specialist.
Ce este durerea lombară?
Durerea lombară este durerea localizată în partea de jos a spatelui, între ultimele coaste și pliul feselor, uneori cu iradiere în fese sau picioare. Poate fi o jenă surdă sau o durere ascuțită care limitează mișcarea și apare la orice vârstă.
O vei întâlni sub mai multe nume: lombalgie (termenul medical), lumbago (folosit mai ales pentru durerea apărută brusc, de exemplu după o aplecare) sau, simplu, „durere de mijloc” ori „dureri de spate în zona inferioară”, toate descriu aceeași zonă.
Zona lombară este alcătuită din cinci vertebre, discuri intervertebrale, articulații, ligamente, mușchi și tendoane. Toate aceste structuri contribuie la mobilitatea și stabilitatea coloanei vertebrale.
Durerea lombară este un simptom, nu un diagnostic. Ea spune unde doare, nu și de ce. De aceea, primul pas nu e să găsești „vinovatul” pe o imagine, ci să înțelegi ce tip de durere ai și dacă există semne care cer un consult rapid.
Tipuri de durere lombară
Durerea lombară se împarte după două criterii: cât timp durează și dacă rămâne la nivel lombar sau coboară în membrul inferior. Ambele schimbă ce faci mai departe.
Durere lombară acută, subacută și cronică
Tip | Durată | Ce înseamnă în practică |
Acută | sub 6 săptămâni | Cea mai frecventă. La majoritatea oamenilor se ameliorează vizibil în primele săptămâni, mai ales dacă rămân activi. |
Subacută | 6–12 săptămâni | Durerea nu a trecut de la sine. E momentul potrivit pentru o evaluare și un program de exerciții, ca să nu devină cronică. |
Cronică | peste 12 săptămâni | Durerea persistă sau revine des. Răspunde cel mai bine la un plan activ, cu exerciții progresive, nu la repaus sau tratamente pasive. |
Durerea lombară cronică nu înseamnă neapărat o leziune care se agravează. De multe ori, sistemul nervos devine mai sensibil la durere, iar teama de mișcare, calitatea somnului și stresul o întrețin. De aceea, tratamentul ei pune accent pe mișcare și pe înțelegerea durerii, nu doar pe „zona care doare”.
Durere locală sau durere care coboară în picior (de tip sciatică)
Durerea axială (locală) rămâne în zona lombară și uneori în fese. Este cea mai frecventă formă și de obicei nu are legătură cu o rădăcină nervoasa "mare".
Durerea radiculară, cunoscută popular ca sciatică, apare atunci când o rădăcină nervoasă este iritată sau comprimată, de exemplu în contextul unei hernii de disc. Durerea coboară pe fesă și pe picior, adesea sub genunchi, și poate fi însoțită de furnicături, amorțeală sau slăbiciune.
Diferența contează: durerea care iradiază sub genunchi și slăbiciunea în picior au nevoie de o evaluare neurologică și neurodinamică, iar programul de exerciții se adaptează după cum reacționează simptomatologia.
Cauzele durerii lombare: de ce apare durerea de spate.
La marea majoritate a oamenilor, durerea lombară este nespecifică: nu se poate identifica o singură leziune gravă care să o explice. Seria despre durerea lombară publicată în The Lancet în 2018 arată că doar un procent mic de cazuri au o cauză specifică serioasă, precum o fractură vertebrală, o infecție, o tumoră sau o boală inflamatorie a coloanei. Restul țin de felul în care se încarcă și se adaptează țesuturile, la care se adaugă somnul, stresul și nivelul de activitate.
Cauze mecanice și musculare
Suprasolicitarea: o zi de grădinărit, o mutare, un antrenament mai intens decât ești obișnuit.
Sedentarismul: ore întregi pe scaun, fără pauze, reduc toleranța spatelui la efort.
Ridicarea unei greutăți când spatele nu e pregătit: nu există o singură tehnică „corectă”, dar o greutate mare ridicată brusc, cu răsucire și oboseală, crește riscul.
Contractura musculară: mușchii din jurul coloanei se încordează ca să protejeze zona, ceea ce crește durerea și rigiditatea.
Hernia de disc lombară și discopatia
Discurile dintre vertebre se modifică odată cu vârsta. Când materialul din interiorul unui disc iese din loc și irită o rădăcină nervoasă, apare hernia de disc lombară, de obicei cu durere care coboară în picior. Multe hernii se micșorează și se ameliorează în timp fără operație. Pentru unele cazuri, in clinica folosim ca adjuvant și elongația vertebrală pentru hernia de disc lombară, dar asta doar după evaluare.
Cauze degenerative
Spondiloza (artroza coloanei): modificările degenerative care apar la nivelul discurilor și articulațiilor coloanei vertebrale.
Aceste modificări devin mai frecvente odată cu vârsta, dar nu provoacă întotdeauna durere.
Prezența spondilozei pe o radiografie sau pe un RMN nu înseamnă automat că aceasta este cauza simptomelor.
Stenoza de canal lombar: îngustarea spațiului prin care trec nervii. Poate provoca durere, amorțeală sau senzație de greutate la nivelul membrelor inferioare, în special în timpul mersului sau al statului prelungit în picioare.
Un semn caracteristic este ameliorarea simptomelor atunci când persoana se așază sau își apleacă trunchiul înainte.
Când durerea nu vine din coloană
Uneori durerea simțită în zona lombară vine de la organe: rinichi (pietre, infecții), cauze ginecologice sau, rar, vasculare. Indiciile sunt febra, simptomele urinare și durerea constantă care nu se schimbă deloc cu mișcarea sau schimbarea poziției. În aceste situații, mergi la medic, nu la kinetoterapeut.
Durere lombară pe stânga sau pe dreapta: contează?
De cele mai multe ori, nu. Partea în care te doare rareori schimbă diagnosticul sau tratamentul. Durerea lombară pe dreapta și durerea lombară pe stânga au, în general, aceleași cauze mecanice: un mușchi suprasolicitat, o articulație iritată sau, dacă durerea coboară în picior, o rădăcină nervoasă pe partea respectivă.
Ce contează mai mult sunt simptomele care o însoțesc. Durerea pe o parte cu febră, usturime la urinat, sânge în urină sau durere în flanc care nu se modifică cu mișcarea poate veni de la rinichi și are nevoie de un consult medical.
Semne de alarmă: când mergi imediat la medic
Mergi la medic de urgență dacă durerea lombară vine cu amorțeală în zona inghinală sau pierderea controlului urinar ori al scaunului. Majoritatea durerilor lombare nu sunt periculoase, dar câteva semne cer un consult rapid. Tabelul de mai jos te ajută să decizi unde mergi.
Ce simți | Ce faci |
Amorțeală în zona inghinală sau „în șa”, dificultate la urinat, pierderea controlului urinar sau al scaunului, slăbiciune în ambele picioare | Urgență: sună la 112 sau mergi la UPU |
Slăbiciune în picior care se agravează, febră, scădere în greutate inexplicabilă, istoric de cancer, durere după o cădere sau un accident, durere care nu cedează deloc noaptea în repaus | Medic în aceeași zi sau a doua zi |
Durere care coboară sub genunchi, cu furnicături sau amorțeală, de peste 1–2 săptămâni | Medic de familie, neurolog sau ortoped, apoi kinetoterapeut |
Durere fără semnele de mai sus, dar care te limitează la muncă sau în activitățile zilnice | Kinetoterapeut |
Durere ușoară, care se ameliorează când te miști | Acasă, cu sfaturile de mai jos. Dacă nu trece în 2–3 săptămâni, cere o evaluare. |
Ce faci în primele 48–72 de ore
În primele zile, cel mai bun lucru pentru durerea lombară este să rămâi activ cât îți permite durerea. Repausul la pat prelungește recuperarea.
Rămâi activ, în limita durerii. Fă ce poți din activitățile obișnuite, chiar mai încet. Nu sta la pat zile întregi.
Plimbări scurte și dese. 5–10 minute de câteva ori pe zi sunt mai bune decât o singură plimbare lungă.
Căldură locală. O pernă electrică sau o sticlă cu apă caldă, 15–20 de minute, relaxează musculatura. Nu adormi cu ea.
Poziții de odihnă. Pe spate, cu o pernă sau un scaun sub genunchi; ori pe o parte, cu o pernă între genunchi. Ridică-te din pat rostogolindu-te întâi pe o parte.
Evită temporar ridicarea greutăților, aplecările repetate și statul pe scaun mai mult de 30–45 de minute fără pauză.
Medicamentele ia-le doar la recomandarea medicului sau a farmacistului.
După 2–3 zile, majoritatea oamenilor simt că se pot mișca mai ușor. Atunci poți începe exercițiile din faza 1 de mai jos.
Tratamentul durerii lombare: ce funcționează, conform ghidurilor
Ghidurile internaționale sunt de acord: tratamentul de bază pentru durerea lombară este exercițiul terapeutic, împreună cu informarea corectă și menținerea activității. Restul tratamentelor sunt utile doar ca parte dintr-un plan activ, nu singure. Tabelul de mai jos rezumă ce spun trei dintre cele mai importante ghiduri: NICE (Marea Britanie), Organizația Mondială a Sănătății (2023) și American College of Physicians (2017).
Tratament | Ce spun ghidurile | Pentru cine | La FISIO |
Exercițiu terapeutic | Recomandat de toate ghidurile, ca primă alegere | Aproape toți pacienții, mai ales cu durere subacută sau cronică | Program individualizat după evaluare, cu exerciții pentru acasă |
Informare și menținerea activității | Recomandate de toate ghidurile | Toți pacienții, încă din prima zi | Explicăm ce se întâmplă și cum dozezi efortul |
Terapie manual ortopedică (mobilizări, manipulări) | Utilă în combinație cu exercițiul, nu singură | Durere acută sau cronică, după excluderea contraindicațiilor | Terapie manuală ortopedica în Conceptul Maitland, asociată cu exerciții |
Masaj | Poate oferi ameliorare pe termen scurt | Pentru calmarea durerii pe termen scurt | Ca parte dintr-o ședință, nu ca tratament unic |
Căldură locală | Recomandată pentru durerea acută (ACP) | Primele zile | Sfat pentru acasă |
TECAR, electroterapie | Dovezi variabile sau limitate; eventual rol complementar | Calmarea durerii pe termen scurt, ca adjuvant | Doar ca adjuvant, alături de exerciții |
Elongație (tracțiune) | Nu este recomandată în rutină (NICE, OMS) | Situații selectate, după evaluare | Adjuvant în unele cazuri de hernie cu iradiere, nu tratament unic |
Centură lombară | Nu este recomandată în rutină (OMS) | Rar, pe termen scurt | Nu o recomandăm ca soluție de durată |
Kinetoterapia pentru durerea lombară
Kinetoterapia reprezintă una dintre componentele centrale ale recuperării durerii lombare.
Un program bine construit urmărește:
Reducerea limitărilor provocate de durere.
Îmbunătățirea mobilității.
Creșterea forței și rezistenței musculare.
Adaptarea progresivă a coloanei la solicitările zilnice.
Reluarea activităților profesionale și sportive.
Reducerea riscului de reapariție a simptomelor.
Nu există un singur exercițiu sau program care să funcționeze pentru toți pacienții.
Cele mai importante aspecte sunt individualizarea exercițiilor, progresia treptată și consecvența.
La Clinica FISIO Brașov, un program de kinetoterapie este adaptat capacității de mișcare, simptomelor și obiectivelor pacientului.
Terapia manuală în durerea lombară – abordarea prin Conceptul Maitland
Terapia manuală reprezintă mai mult decât aplicarea unor tehnici de mobilizare sau manipulare articulară. Eficiența unei intervenții depinde în mare măsură de capacitatea terapeutului de a înțelege mecanismele durerii, de a interpreta rezultatele examinării clinice și de a adapta tratamentul la particularitățile fiecărui pacient.
La Clinica FISIO Brașov utilizăm terapia manuală prin Conceptul Maitland, o abordare avansată a evaluării și tratamentului afecțiunilor neuro-musculo-scheletale, în care raționamentul clinic reprezintă fundamentul întregului proces terapeutic.
Conceptul Maitland nu se rezumă la un set de tehnici manuale. Acesta presupune un proces structurat de examinare, formulare a ipotezelor clinice, intervenție și reevaluare continuă.
Evaluarea începe printr-o analiză detaliată a istoricului pacientului și a comportamentului simptomelor: cum a apărut durerea, ce mișcări o provoacă, ce factori o ameliorează, cât de iritabile sunt simptomele și cum influențează acestea activitățile zilnice.
Informațiile obținute sunt corelate cu examinarea fizică, care poate include testarea mișcărilor active și pasive, evaluarea mobilității articulare, a funcției musculare și, atunci când este necesar, examinarea neurologică și neurodinamică.
Un element definitoriu al Conceptului Maitland este raționamentul clinic bazat pe ipoteze. Terapeutul nu pornește de la presupunerea că o anumită structură este responsabilă pentru durere doar pe baza unui diagnostic imagistic. În schimb, integrează informațiile pacientului cu rezultatele examinării și cu dovezile științifice disponibile, formulând ipoteze care sunt testate și ajustate pe parcurs.
La fel de important este principiul evaluare – tratament – reevaluare. Sunt identificate mișcări sau activități relevante care reproduc simptomele pacientului, iar răspunsul acestora este urmărit înainte și după intervenție. În acest fel, putem aprecia efectul clinic al tehnicilor utilizate și putem decide dacă tratamentul trebuie continuat, modificat sau înlocuit.
În funcție de rezultatele evaluării, pot fi utilizate mobilizări articulare gradate, manipulări atunci când sunt indicate, tehnici adresate structurilor neurodinamice și exerciții terapeutice individualizate. Intensitatea și progresia intervențiilor sunt adaptate permanent la severitatea, iritabilitatea și evoluția simptomelor.
Obiectivul nu este doar ameliorarea temporară a durerii lombare, ci îmbunătățirea funcției, recâștigarea capacității de mișcare și revenirea pacientului la activitățile importante pentru el.
Astfel, terapia manuală devine parte a unui proces de recuperare fundamentat pe raționament clinic, monitorizarea răspunsului la tratament și integrarea progresivă a exercițiilor terapeutice.
Elongația vertebrală în durerea lombară: ce spun studiile științifice?
Elongația vertebrală, cunoscută și sub denumirea de tracțiune lombară, este o metodă terapeutică ce presupune aplicarea controlată a unor forțe de tracțiune asupra coloanei vertebrale, cu scopul de a reduce simptomele și de a îmbunătăți toleranța la mișcare.
Ghidurile internaționale NICE și OMS nu recomandă utilizarea de rutină a tracțiunii pentru durerea lombară nespecifică, deoarece dovezile disponibile nu demonstrează beneficii clinice consistente.
Totuși, rezultatele cercetărilor sunt mai nuanțate în cazul pacienților cu hernie de disc lombară și durere radiculară, adică durerea care iradiază din regiunea lombară spre membrul inferior.
Un studiu clinic randomizat publicat în 2025, care a inclus 424 de pacienți cu hernie de disc și durere radiculară, a identificat beneficii suplimentare pe termen scurt atunci când tracțiunea a fost asociată tratamentului medical. De asemenea, o meta-analiză publicată în același an a raportat rezultate favorabile pentru tracțiune în hernia de disc lombară, subliniind însă diferențele importante dintre studii și limitele dovezilor disponibile.
Aceste rezultate sugerează că elongația vertebrală poate avea un rol complementar în anumite cazuri de radiculopatie lombară, însă nu demonstrează că este eficientă pentru toate tipurile de durere lombară sau că poate înlocui exercițiile terapeutice.
La Clinica FISIO Brașov, utilizăm elongația vertebrală ca metodă adjuvantă, în situații selectate pe baza evaluării clinice, a simptomelor și a răspunsului pacientului la tratament.
Integrarea acestei metode într-un program de recuperare individualizat urmărește ameliorarea simptomelor și facilitarea participării pacientului la exercițiile terapeutice, care rămân o componentă esențială a recuperării funcționale.
Fizioterapia (TECAR, electroterapie) și dry needling în tratamentul durerii lombare
Procedurile de fizioterapie și tehnicile de dry needling pot avea un rol complementar în recuperarea pacienților cu dureri lombare, în special pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea toleranței la mișcare. Eficiența acestora diferă însă în funcție de metoda utilizată, tipul durerii și particularitățile pacientului.
Terapia TECAR utilizează transferul de energie prin radiofrecvență, în mod capacitiv și rezistiv, pentru a produce efecte termice la nivelul țesuturilor. Studiile clinice au raportat rezultate favorabile în reducerea durerii și îmbunătățirea funcției la pacienții cu durere lombară cronică.
Un studiu randomizat publicat în 2023, pe 60 de pacienți, a identificat beneficii suplimentare atunci când TECAR a fost asociată terapiei manuale. Totuși, un studiu din 2025 nu a confirmat avantaje suplimentare semnificative pentru majoritatea rezultatelor evaluate. Prin urmare, dovezile sunt promițătoare, dar încă insuficiente pentru a demonstra eficiența superioară sau beneficiile pe termen lung ale metodei.
Electroterapia, inclusiv stimularea electrică nervoasă transcutanată (TENS), urmărește modularea percepției durerii prin aplicarea unor impulsuri electrice. Deși unele studii au identificat efecte analgezice imediate, beneficiile clinice sunt în general reduse și incerte. Ghidurile NICE și OMS nu recomandă utilizarea de rutină a TENS în tratamentul durerii lombare.
Dry needling-ul presupune introducerea unor ace fine în țesuturile musculare, fiind utilizat în special pentru abordarea durerii miofasciale. O meta-analiză publicată în 2023, care a inclus 414 pacienți cu durere lombară cronică, a evidențiat o reducere a intensității durerii pe termen scurt, mai ales atunci când tehnica a fost asociată altor intervenții. Beneficiile asupra dizabilității funcționale nu au fost însă demonstrate convingător.
La Clinica FISIO Brașov, alegerea acestor metode se bazează pe evaluarea clinică, caracteristicile simptomelor și obiectivele pacientului. Le integrăm, atunci când sunt indicate, într-un program individualizat de recuperare, alături de terapie manuală și exerciții terapeutice.
Obiectivul nu este doar reducerea temporară a durerii, ci facilitarea recuperării active, îmbunătățirea capacității funcționale și revenirea pacientului la activitățile obișnuite.
Medicamente, infiltrații și chirurgie
Decizia privind medicamentele, infiltrațiile sau operația aparține medicului. Chirurgia e luată în calcul în situații precise, de exemplu în hernia de disc cu deficit neurologic care se agravează sau care nu răspunde la tratamentul conservator.
6 exerciții pentru durerea lombară (cu progresie)
Exercițiile de mai jos sunt grupate în trei faze. Treci la faza următoare abia când exercițiile din faza curentă nu îți cresc durerea nici în timpul lor, nici a doua zi. O ușoară jenă care dispare în câteva minute e în regulă; o durere care crește sau coboară în picior înseamnă că te oprești.
Faza 1: zilele cu durere
1. Respirație diafragmatică cu basculări pelvine
Întinde-te pe spate, cu genunchii îndoiți și tălpile pe sol.
Inspiră pe nas, lăsând abdomenul să se ridice. La expir, apasă ușor zona lombară spre saltea, basculând bazinul.
Revino relaxat. Mișcarea e mică și lentă.
Doza: 10 repetări, de 2–3 ori pe zi.
2. Pisica–cămila
Stai în patru labe, cu palmele sub umeri și genunchii sub șolduri.
Rotunjește ușor spatele în sus, apoi lasă-l să coboare ușor, fără să forțezi capetele mișcării.
Mișcarea vine din toată coloana, lent, în ritmul respirației.
Doza: 8–10 cicluri, de 2 ori pe zi. Oprește-te dacă durerea coboară în picior.
3. Genunchi la piept
Pe spate, adu un genunchi spre piept, ținându-l cu mâinile sub genunchi.
Menține 15–20 de secunde, respirând normal, apoi schimbă piciorul.
Dacă e confortabil, poți aduce ambii genunchi.
Doza: 3 repetări pe fiecare parte. Oprește-te dacă durerea crește; unele dureri, mai ales cele cu hernie, nu tolerează flexia.
Faza 2: reluarea mișcării
4. Podul fesier
Pe spate, cu genunchii îndoiți și tălpile pe sol.
Strânge fesierii și ridică bazinul până când umerii, șoldurile și genunchii sunt pe o linie. Nu arcui spatele.
Menține 3–5 secunde, apoi coboară controlat.
Doza: 2–3 serii a câte 10 repetări, o dată pe zi.
5. Bird-dog (cvadrupedie cu brațul și piciorul opus întinse)
În patru labe, cu spatele neutru.
Întinde brațul drept înainte și piciorul stâng înapoi, fără să rotești bazinul. Menține 8–10 secunde.
Revino și schimbă partea.
Doza: 6–8 repetări pe fiecare parte. Oprește-te dacă nu poți ține bazinul stabil; reduce mișcarea doar la picior.
Faza 3: întărire și revenire la normal
6. Plank modificat
Sprijin pe antebrațe și genunchi, cu corpul drept de la umeri la genunchi.
Strânge ușor abdomenul și fesierii, respiră normal.
Când e ușor, treci la plank pe vârfuri.
Doza: 3–5 mențineri a câte 10–20 de secunde, crescând treptat.
Plus: mersul activ. 20–30 de minute de mers într-un ritm vioi, de cel puțin 5 ori pe săptămână. În studiul WalkBack, publicat în The Lancet în 2024, un program progresiv de mers și educație a dublat aproape perioada fără recidivă: în medie 208 zile, față de 112 zile în grupul fără program.
Important: exercițiile generale nu înlocuiesc un program făcut după evaluare. Dacă durerea nu se ameliorează în 2–3 săptămâni sau revine des, un program de kinetoterapie pentru durerea lombară adaptat ție e pasul următor.
Cum se desfășoară evaluarea durerii lombare la Clinica FISIO Brașov?
La Clinica FISIO Brașov, recuperarea durerii lombare începe cu o evaluare clinică detaliată. Înainte de alegerea exercițiilor sau a procedurilor terapeutice, urmărim să înțelegem cum a apărut durerea, ce mecanisme pot contribui la menținerea ei și în ce mod afectează activitățile pacientului.
Evaluarea se bazează pe principiile Conceptului Maitland, o abordare avansată de terapie manuală ortopedică, în care raționamentul clinic, examinarea sistematică și reevaluarea continuă ghidează deciziile terapeutice.
Nu aplicăm același protocol tuturor pacienților cu durere lombară. Două persoane cu același diagnostic imagistic, de exemplu hernie de disc lombară, pot avea simptome, limitări funcționale și nevoi de recuperare complet diferite.
1. Anamneza: înțelegerea durerii și a pacientului
Prima etapă constă într-o discuție amănunțită despre istoricul și comportamentul simptomelor.
Analizăm când și cum a apărut durerea, unde este localizată, dacă iradiază către membrele inferioare, ce activități o agravează și ce factori contribuie la ameliorarea ei.
O atenție deosebită este acordată severității, iritabilității și evoluției simptomelor. De exemplu, ne interesează cât de ușor poate fi provocată durerea, cât de intensă devine și cât timp persistă după încetarea activității care a declanșat-o.
Discutăm și despre activitatea profesională, nivelul de efort fizic, calitatea somnului, episoadele anterioare și obiectivele pacientului.
Tot în această etapă verificăm prezența semnelor de alarmă care ar putea necesita evaluare medicală.
2. Raționamentul clinic și formularea ipotezelor
Un element central al Conceptului Maitland este raționamentul clinic bazat pe formularea și testarea ipotezelor.
Informațiile obținute în timpul anamnezei sunt analizate pentru a identifica posibilele mecanisme implicate în apariția și menținerea durerii.
Evaluăm dacă simptomele sugerează predominant o problemă musculo-scheletală, o posibilă implicare a structurilor nervoase sau o combinație de factori.
Aceste ipoteze nu sunt considerate diagnostice definitive, ci reprezintă punctul de plecare pentru alegerea testelor clinice.
De exemplu, o durere lombară localizată, care apare predominant la aplecare, va necesita o examinare diferită față de o durere care iradiază sub genunchi și este însoțită de furnicături sau amorțeală.
Scopul raționamentului clinic este să adaptăm examinarea și tratamentul la pacient, nu să încadrăm automat simptomele într-un protocol prestabilit.
3. Examinarea fizică și evaluarea funcțională
În această etapă analizăm mobilitatea coloanei lombare și modul în care pacientul execută mișcările care îi provoacă dificultăți.
Examinarea poate include:
Mișcări active ale coloanei: flexie, extensie, înclinări laterale și rotații.
Evaluarea mobilității articulare prin teste pasive, atunci când sunt indicate.
Testarea forței musculare și a controlului mișcării.
Analiza unor activități funcționale, precum mersul, aplecarea sau ridicarea de pe scaun.
Examinarea articulațiilor șoldului și a altor regiuni relevante pentru simptome.
Urmărim nu doar amplitudinea mișcării, ci și comportamentul durerii: când apare, cum se modifică și ce mișcări sunt tolerate.
Aceste informații sunt corelate cu ipotezele formulate anterior, contribuind la înțelegerea problemei și la stabilirea direcției de tratament.
4. Evaluarea neurologică și neurodinamică
Atunci când durerea lombară iradiază în fesă sau pe membrul inferior, examinarea poate include teste neurologice și neurodinamice specifice.
Verificăm forța musculară, sensibilitatea, reflexele și răspunsul simptomelor la teste precum Straight Leg Raise (SLR) sau Slump Test, atunci când acestea sunt indicate.
Aceste teste pot oferi informații relevante despre funcția și sensibilitatea mecanică a structurilor nervoase, contribuind la evaluarea unei posibile radiculopatii lombare.
Rezultatele sunt interpretate împreună cu istoricul pacientului și celelalte constatări clinice, nu izolat.
5. Examinarea și reevaluarea prin Conceptul Maitland
O caracteristică importantă a Conceptului Maitland este procesul continuu de evaluare – intervenție – reevaluare.
În timpul examinării identificăm anumite mișcări sau activități care pot fi utilizate ca repere pentru monitorizarea simptomelor. Acestea pot fi, de exemplu, aplecarea înainte, extensia lombară sau o activitate funcțională care reproduce durerea pacientului.
În funcție de rezultatele evaluării și de indicațiile clinice, putem utiliza tehnici de mobilizare articulară, exerciții specifice sau alte intervenții terapeutice.
Ulterior, repetăm testele relevante pentru a observa dacă au apărut modificări ale durerii, mobilității sau funcției.
Această reevaluare ne permite să apreciem răspunsul pacientului și să adaptăm tratamentul în consecință.
În Conceptul Maitland, tratamentul nu este determinat exclusiv de diagnosticul imagistic, ci și de modul în care simptomele și funcția pacientului răspund la examinare și intervenție.
6. Stabilirea planului individualizat de recuperare
La finalul evaluării, explicăm pacientului constatările clinice, factorii care pot influența evoluția durerii și opțiunile de recuperare.
Planul terapeutic poate include kinetoterapie, terapie manuală prin Conceptul Maitland, educație terapeutică și, atunci când există indicații, proceduri complementare de fizioterapie.
Alegerea intervențiilor ține cont de severitatea și iritabilitatea simptomelor, capacitatea fizică actuală și obiectivele pacientului.
Stabilim împreună obiective realiste, urmărim progresul și modificăm programul în funcție de evoluție.
Pacientul primește și recomandări practice, inclusiv exerciții individualizate pentru acasă, pentru a putea participa activ la propriul proces de recuperare.
Obiectivul evaluării nu este doar identificarea factorilor care contribuie la durerea lombară, ci construirea unui plan de recuperare care să permită revenirea treptată la activitățile zilnice, profesionale și sportive.
Informații utile pentru prima evaluare
Durata primei ședințe: aproximativ 40 de minute.
Ce trebuie să aduci: investigațiile medicale disponibile (RMN, radiografii, scrisori medicale) și îmbrăcăminte comodă, care să permită examinarea mobilității.
Dacă ai nevoie de kinetoterapie pentru durere lombară în Brașov, Clinica FISIO se află în zona Coresi, pe strada Henri Coandă.
Cât durează recuperarea?
La majoritatea oamenilor, durerea lombară acută se ameliorează vizibil în câteva săptămâni, mai ales dacă rămân activi. Durerea cronică are nevoie, de obicei, de un plan de 6–12 săptămâni de exerciții progresive.
Problema cea mai mare nu e prima criză, ci recidivele: aproximativ 7 din 10 oameni care se recuperează după un episod au o nouă criză în anul următor. De aceea, ultimele ședințe din plan sunt despre prevenție și despre exercițiile pe care le continui singur.
Durata exactă diferă însă de la un pacient la altul. Depinde de cauza durerii, de cât de gravă este problema, de cât timp o ai și de cât de constant faci exercițiile între ședințe. De aceea, nu îți promitem un număr fix de ședințe dinainte: după evaluare îți spunem ce estimăm în cazul tău și ajustăm planul pe parcurs, în funcție de cum răspunzi la tratament.
Cum previi durerea lombară la birou, la volan și acasă
Cea mai bună prevenție nu e o „postură perfectă”, ci mișcarea regulată și un spate pregătit pentru efort.
La birou
Ridică-te la fiecare 30–45 de minute, chiar și pentru 1–2 minute. Cea mai bună poziție e următoarea poziție.
Ecranul la nivelul ochilor și tălpile sprijinite pe sol reduc tensiunea, dar nu înlocuiesc pauzele.
Folosește telefonul ca pretext: vorbește stând în picioare sau mergând.
La volan
Apropie scaunul cât să ajungi la pedale cu genunchii ușor îndoiți, iar spătarul ușor înclinat.
La drumuri lungi, oprește-te la 1–2 ore și mergi câteva minute.
Nu ridica bagaje grele imediat după un drum lung: dă-i spatelui câteva minute să se „trezească”.
Când ridici greutăți sau copii
Apropie greutatea de corp înainte s-o ridici și evită răsucirea în timpul ridicării.
Nu există o singură tehnică „corectă”. Spatele tolerează bine efortul când e antrenat și când creșterea efortului e treptată.
Pentru prevenție pe termen lung, mersul regulat și exercițiile de întărire contează mai mult decât orice regulă de ridicare.
4 mituri despre durerea de spate
„Stai la pat până trece.” Fals. Repausul la pat prelungește durerea și recuperarea. Ghidurile recomandă să rămâi activ cât îți permite durerea.
„Ai nevoie imediat de RMN.” De obicei, nu. Modificările de pe RMN sunt foarte frecvente și la oamenii fără nicio durere: un studiu pe peste 3.000 de persoane fără dureri a găsit discuri bombate la 30% dintre cei de 20 de ani și la 84% dintre cei de 80 de ani. RMN-ul e util când există semne de alarmă sau când se ia în calcul o intervenție.
„Ți-a ieșit un disc și trebuie pus la loc.” Discul nu „sare” din loc și nu se „pune la loc” cu o manevră. Multe hernii se micșorează singure în timp. Ce simți ca „deblocare” după o manipulare e un efect asupra durerii și a mușchilor, nu o vertebră repoziționată.
„Dacă doare, e ceva grav.” Intensitatea durerii nu arată gravitatea leziunii. O durere lombară puternică poate apărea fără nicio leziune serioasă, iar semnele care contează sunt cele din tabelul de alarmă de mai sus.
Întrebări frecvente despre durerea lombară
Durerea lombară poate fi de la rinichi?
Da, uneori. Durerea de la rinichi e de obicei mai sus și mai lateral, în flanc, nu se schimbă cu mișcarea și poate veni cu febră, usturime la urinat sau sânge în urină. În aceste cazuri mergi la medic, nu la kinetoterapeut.
Ce saltea e bună pentru durerea de spate?
Nu există o saltea „medicală” care să vindece durerea de spate. Studiile sugerează că o saltea de fermitate medie e, în general, mai confortabilă decât una foarte tare. Cea mai bună e cea pe care dormi bine și te trezești fără rigiditate crescută.
Pot să merg la sală cu durere lombară?
De cele mai multe ori, da, cu ajustări. Scade greutățile și volumul, evită exercițiile care îți cresc clar durerea și revino treptat. Dacă durerea coboară în picior sau apare slăbiciune, cere întâi o evaluare.
Am nevoie de bilet de trimitere pentru kinetoterapie?
Nu. Clinica FISIO nu are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, așa că poți începe recuperarea la noi fără bilet de trimitere. Te programezi direct, telefonic sau online. Dacă ai investigații sau scrisori medicale, adu-le la prima ședință: ne ajută la evaluare.
Ajută centura lombară?
Poate da o senzație de siguranță pe termen scurt, dar purtată mult timp nu ajută și poate reduce încrederea în propriul spate. Ghidul OMS din 2023 nu o recomandă ca tratament de rutină.
Despre autor
George Toader este fiziokinetoterapeut și fondatorul Clinicii FISIO Brașov.
Este licențiat în kinetoterapie și motricitate specială și absolvent de master la Universitatea Transilvania din Brașov. Este specialist neuro-musculo-scheletal acreditat de International Maitland Teachers Association (Level 3) și lucrează zilnic cu pacienți cu dureri de spate, hernie de disc și recuperare după accidentări sau operații.
Durerea ta lombară nu trece? Programează o evaluare la Clinica FISIO Brașov, în zona Coresi. Găsim împreună sursa durerii și îți facem un plan clar, cu exerciții pe care le poți continua acasă.
Telefon: 0731 337 443 · Programează o evaluare
Surse
GBD 2021 Low Back Pain Collaborators. Global, regional, and national burden of low back pain, 1990–2020. The Lancet Rheumatology, 2023.
World Health Organization. WHO guideline for non-surgical management of chronic primary low back pain in adults, 2023.
NICE. Low back pain and sciatica in over 16s: assessment and management (NG59).
Qaseem A. et al. Noninvasive Treatments for Acute, Subacute, and Chronic Low Back Pain. American College of Physicians, Annals of Internal Medicine, 2017.
Seria „Low back pain”, The Lancet, 2018.
Brinjikji W. et al. Systematic literature review of imaging features of spinal degeneration in asymptomatic populations. American Journal of Neuroradiology, 2015.
Pocovi N. et al. WalkBack: walking and education to prevent low back pain recurrence. The Lancet, 2024.
Bernhard et al. (2025) — Lumbar Tractions in Radicular Pain Caused by Herniated Disc
Comentarii